• 13Iul

    Cei care ma cunosc personal stiu ca anul acesta am luat o decizie care desi pentru unii ar parea destul de grea, pentru mine a venit natural. Am hotarat sa nu mai mananc carne cateva saptamani sa vad cum ma simt si daca hotarasc sa continui cu aceasta idee.
    De la bun inceput mi-am propus sa nu duc la extrem aceasta decizie, adica daca din cand in cand voi avea chef sa mananc o bucata de sunca sau un mic bine prajit, voi manca cu placere si fara remuscare. Din acest motiv nu-mi place sa spun ca sunt vegetariana, doar nu mananc carne.

    Trebuie sa spun ca nici pana la aceasta decizie nu eram mare carnivora, preferam alte feluri de mancare in locul carnii. Tocmai din acest motiv am si luat hotararea de a renunta la carne. Pe principul ca organismul stie el cel mai bine de ce are nevoie am ales sa scot carnea din alimentatie.

    Nu am renuntat la peste (desi mananc rar), lactate, oua. Dupa aproape jumatate de an de cand am luat hotararea asta ma simt mai bine fizic, am mai multa energie, nu mai am momente in care ametesc. La fel cum i-am raspuns si mamei-soacre cand m-a intrebat cat timp am de gand sa tin regimul asta, va spun si voua, asta nu e un regim, e un stil de viata.

    Exita nenumarate argumente pro si contra acestui stil de viata. Argumentul principal impotriva este acela ca un vegetarian nu poate fii la fel de puternic/sanatos ca si un om care mananca carne. Foarte fals – exista mult mai multe substante hranitoare si vitamine in legume/fructe/oua decat in carne. Un argument interesant pentru a fii vegetarian este acela ca omul este o fiinta ierbivora. Comparatii intre sistemul digestiv al carnivorelor (tigru/leu) si cel al omului arata ca omul are tractul digestiv de 10-12 ori mai lung decat corpul sau, in comparatie cu doar de 3 ori mai lung decat corpul, cum e la carnivore. Din aceasta cauza carnea intra in putrefactie in intestin si poate ramane pana la 5 zile in corpul uman.

    Multa lume ma intreaba ce mananc daca nu carne? Raspunsul este simplu – restul de alimente (nu chiar toate, evident!), dar in principiu mananc cam ce mancam si pana acum: legume, fructe, oua, lactate, etc…

    Dupa cum se stie, nu prea imi place sa gatesc asa ca nu pot recomanda retete vegetariene. Dar va incurajez sa adoptati acest stil de viata macar de proba, pentru cateva saptamani, sa vedeti cum va simtiti, si dupa aceea decideti cum e mai bine pentru voi :)

    Sursa foto: http://vegetarianfighter.com/

  • 11Aug
    Categories: Personal Comments: 1

    Prima realizare cu ajutorul masinii de cusut:

    Asternuturi noi

  • 06Iun
    Categories: Personal Comments: 2

    De cateva zile sunt in preaviz, numar zilele ramase pana la plecarea mea din firma. Nu o sa scriu aici despre motivele care m-au determinat sa fac acest pas, sau cel putin nu acum. Ma simt ciudat, sunt foarte linistita cu toate ca am la fel de mult de lucru ca si inainte, nu mai sunt stresata. Sunt bucuroasa pentru ca m-am inteles bine cu toata lumea, chiar daca am avut divergente pe teme profesionale cand ne intalneam la o cafea in pauza ne intelegeam bine.
    Odata cu angajarea am cunoscut foarte multe persoane, am crezut ca nu voi mai avea de a face cu ei niciodata dar acum la plecare imi dau seama ca ne-am atasat unii de altii, am trait multe momente impreuna, atat bune cat si mai putin bune. Ciudat e ca acum mi le amintesc cu preponderenta pe cele bune.
    Timpul va spune daca am luat decizia corecta sau nu. Oricum ar fi, lunile astea au fost hotaratoare in formarea impresiei mele despre viata si nu regret din ele decat faptul ca am pus accent pe relatia cu colegii atat de tarziu.

  • 24Sep
    Categories: Personal Comments: 1

    Ieri am fost la primul meu interviu. M-am intolit frumos si am plecat la drum. Spre surprinderea mea, din partea firmei au fost doua doamne, una de la resurse umane si o doamna inginer. Mi s-a parut ca intrebarile au fost la locul lor, adica strict despre mine si despre firma. M-am bucurat ca nu mi-au pus intrebari despre viata mea personala, cum am auzit ca se mai practica la alte firme, si chiar este un criteriu de selectie. Acum astept rezultatul interviului.

  • 02Sep
    Categories: Personal Comments: 0

    Initial nu am vrut sa scriu despre acest subiect. M-am gandit ca poate astea sunt frustrarile mele si nu merita generalizate. Din start vreau sa clarific anumite aspecte: nu promovez egalitatea dintre femei si barbati la modul exagerat, nu sunt feminista si nu cred ca toti barbati sunt nesimtiti, doar unii din ei, in unele locuri ale globului acesti “unii” depasesc cotele de atentie.
    De mica lumea a incercat sa-mi inoculeze ideea ca femeia trebuie sa fie supusa barbatului si ca ea trebuie sa se ocupe de treburile casei (gatit, spalat vase, curatenie, crescut copii). Exista chiar ideea ca si daca barbatul umbla pe la altele femeia trebuie sa taca, sa sufere in tacere, sa se prefaca ca nu stie si nu-i pasa. Toate astea pentru a salva familia, de dragul copiilor sau “ce o sa zica vecinii daca se afla ca divortez sau ca ma inseala sotul?” Pentru orice greseala a barbatului era blamata tot femeia, daca mergea la altele se spunea de femeie ca nu a stiut sa-l tina pe barbat langa ea, dar daca femeia gresea cu ceva toata lumea sarea pe ea, ea nu avea nici o scuza.

    Si acum, in secolul 21, ca si femeie la volan nu ai prea multe beneficii, in loc sa ti se dea prioritate, la fel cum un barbat te-ar lasa sa intrii inaintea lui pe usa, esti claxonata si injurata. Eu cred ca barbatii care se comporta asa se simt amenintati de femei, ca si ele pot face lucrurile pe care le fac ei. Si ele pot conduce masini, autobuze, avioane, barci. Si ele merg in fiecare zi la lucru, la fel ca si ei, pentru a aduce un ban in plus in casa. Cu toate astea femeile sunt inca considerate inferioare barbatilor in Romania.

    Intr-o familie barbatul e capul, dar femeia e gatul. Ideea de familie nu se bazeaza pe subordonare ci pe iubire, respect si intelegere reciproca. E absurd ca un barbat sa-i ceara sotiei lui, care lucreaza la fel de mult ca si el sa faca tot in casa si el sa se uite la televizor sau sa bea bere cu prietenii. Treburile casnice trebuie impartite in mod egal intre cei doi sau sa faca cu schimbul anumite lucruri.

    In viata profesionala, in Romania, foarte putine femei reusesc sa ajunga sus fara sa “puna curul la bataie”. Daca devii amanta sefului poti sa stai linistita pe un post de secretara, pana vine una mai tanara si mai atragatoare ca tine care sa-i trezeasca noi pasiuni sefului. E absurd ca in secolul 21 inca sa ai probleme, ca femeie, la angajare. Lumea asta e tare ciudata…femeile care stau acasa sunt considerate “intretinute”, profitoare sau lenese, dar daca vrei sa mergi la lucru multi nu vor sa te angajeze pentru ca esti femeie. Eventual pe un “post de femeie”.

    In alte tari multe firme sustin ideea de familie. Chiar ofera angajatilor un spatiu de joaca pentru copii, supravegheat, daca acestia nu au cu cine lasa copii acasa. La noi nu se angajeaza fete/femei pentru ca pot ramane insarcinate si firma trebuie sa le dea concediu de maternitate. De parca ar plati din banii lor! Statul plateste concediile de maternitate si mi se pare normal ca o femeie sa-si doreasca si sa faca copii si sa stea cu ei macar primul an din viata. Romania este o tara cu natalitatea foarte scazuta, si acum nici nu ma mir de ce…pe langa toate aspectele socio-economice mai vine si problema banilor. De unde sa poti creste un copil daca nu vrea nimeni sa te angajeze pentru s-ar putea sa faci un copil? Suna ciudat. Stiu. E aberant de fapt. E un cerc vicios.

  • 31Aug
    Categories: Personal Comments: 1

    Am ramas cateva zile fara net pentru ca am reamenajat locuinta. Avem in sfarsit un covor, vor mai urma si altele, ca doar vine toamna si vrem sa ne fie cald la picioare. Biroul meu a fost mutat de pe un perete pe altul, acum “locuiesc” langa geam, si e asa de frumos sa mai tastezi un pic si sa te uiti pe geam, sa ai lumina din plin. Cred ca lui Sebi ii este ciuda pe mine :P

  • 23Aug
    Categories: Personal Comments: 1

    Azi am intrat in posesia pozelor de la nunta. Cam tarziu…si din vina noastra ca am fost plecati…dar a meritat. Au iesit foarte bine, sunt incantata si de albumul in care sunt puse, ales de dl. fotograf pe gustul meu. Cum le-am primit am si fugit cu ele la nasa, pacat ca nu e si nasul in tara sa le poata vedea :(
    Cateva poze se pot vedea aici.

  • 18Aug
    Categories: Personal Comments: 0

    In legatura cu furtul camerei am trimis mailuri la politia maghiara si la directorul hotelului unde am stat pentru a cere informatii despre cum as putea gasi politia spaniola (sambata seara). Ieri am trimis mail la politia spaniola si la compania aeriana. Pana acum mi-a raspuns doar directorul hotelului, cu un mail foarte explicativ despre ce si unde trebuie sa trimit. Mi-a si spus ca problema e ca plangerea la politie trebuie semnata personal in fata lor.
    Omul asta chiar nu avea nici o legatura cu ce s-a intamplat si tototsi ne-a ajutat. Ceilalti (cum ar fi politia) care asta e meseria lor, nu au miscat un deget pana acum.

  • 20Iul
    Categories: Personal Comments: 2

    Intotdeauna mi-am dorit sa fiu libera…sa nu trebuiasca sa fac un anumit lucru sau sa spun un anumit lucru doar pentru ca asa se face si de teama de nu supara pe cineva. Cateodata e greu sa faci ceea ce iti trece prin cap fara a fi considerat putin ciudat sau nepoliticos. Lumea in care traim e atat de falsa incat foarte putini oameni mai raman ei insisi. Fiecare vrea sa fie cum e trendul.
    Mi-am dorit sa ma pot plimba noaptea pe mal sau pe strazi fara frica ca ma ataca cineva sau ca unii desteptii sa comenteze ceva inteligent.
    As vrea sa pot sta linistita pe o banca, singura. Nu pot din cauza altora.
    Si uite asa nu suntem de fapt liberi deloc.
    Incepe sa-mi fie scarba de toata incultura, proasta crestere si mitocania multor conationali…lucru care ma face sa ma gandesc la canguri…prieteni stiu de ce :)

  • 13Iul
    Categories: Personal Comments: 0

    Joi am inceput cursurile de dans. Sebi a vrut neaparat sa facem dansul mirilor pe o anumita melodie care e foarte frumoasa dar destul de dificila din anumite puncte de vedere. Acum imi pare rau ca nu am invatat dansuri de societate mai devreme.E greu dar sper sa ne descurcam pana la urma si sa nu cadem unul peste altul sau eu mai stiu ce dezastru sa facem.

FireStats icon Powered by FireStats